Mituri si legende baimarene

Azi incep un nou ciclu de postari numite "Mituri si legende baimarene" in care voi prezenta istoria zbuciumata a orasului Baia Mare dar si despre viata sociala, culturala a cetatii. Azi voi posta despre cartierele "de top" din oras si problemele lipsei de educatie in randul oamenilor fara casa...sunt lucruri care ma preocupa, de care ma simt atras deoarece odata cu evolutia orasului am crescut si eu.

O scuta istorie, si apoi urmeaza postul promis

Un spatiu generos si daruri pretioase, au facut din depresiunea Baii Mari, din cele mai vechi timpuri, adapostul unei comunitati puternice. In epoca bronzului traiau aici tracii, din care s-au tras mai tarziu geto-dacii. Bazinul baimarean a intrat in componenta marelui stat dac creat de Burebista. Primele izvoare scrise despre Baia Mare, infatiseaza un centru minier dezvoltat, in straie de oras medieval, cu organizare si conducere proprii, ca asezarile libere ale vremii. Acum mai bine de sase secole, in 1329, cancelaria regelui Carol Robert a dat prima atestare documentara despre Baia Mare, cu numele de "Rivulus Dominarum"(Raul Doamnelor). Dar cele mai complete informatii se afla in actul privilegiat emis de Cancelaria regelui Ludovic I cel Mare de Anjou, in 1347. Un document din 1411 vorbeste despre Monetaria Baia Mare, unul dintre cele mai vechi si faimoase monumente arhitectonice din Transilvania. In 1446, domeniul Baia Mare, cu minele sale, trece in proprietatea Corvinestilor, ca rasplata pentru faptele de vitejie ale lui Iancu de Hunedoara impotriva turcilor. Iancu de Hunedoara ctitoreste catedrala "Sfantul Stefan", cu "Turnul Stefan", un reper al peisajului local. In 1469, Matei Corvin le da baimarenilor dreptul de a-si intari apararea cu ziduri inalte si bastioane, santuri si palisade puternice in calea navalitorilor. Astfel, Baia Mare a luat infatisarea unei cetati impunatoare. Urmeaza o perioada de decadere, din cauza repetatelor dispute, concesiuni si vanzari intre principii ardeleni. Ca semn de gratitudine pentru anularea unor datorii de catre Mihai Viteazul, in 1600, Felician Herbstein - arendasul minelor locale, a pus sa se bata la monetaria din Baia Mare o medalie omagiala din aur cu chipul domnului valah, una dintre cele mai valoroase efigii cunoscute de numismati. In 1703, legendarul haiduc Pintea Viteazul sta cu oamenii sai alaturi de Francisc Rakoczi al II-lea, la eliberarea orasului din mainile austriecilor. In 1889 apare primul ziar in limba romana, "Gutinul", saptamanal social-literar si economic.

Aici, in nordul tarii, a crescut din vechile timpuri, o fascinanta civilizatie a lemnului. Case, porti si biserici au dat si continua sa dea masura maiestriei iesita din comun. Adevarata bijuterie din lemn este bisericuta ridicata de mesterii populari in 1630, in satul Chechis. In 1939, monumentul a fost adus in Baia Mare, ca exponat, alcatuind cu alte gospodarii taranesti Muzeul etnografic in aer liber. In gratia si aparenta sa fragilitate, lacasul sfant a fost intocmit numai din lemn, fara nici un singur cui. Mai tarziu(in anii 1717-1720) s-a ridicat Biserica "Sfanta Treime", in stil baroc, cu doua turle identice si acoperisul in forma de bulb. In interior pot fi admirate picturi murale, vitralii si sculpturi, precum si mobilierul monumental, din lemn masiv. Din fostul castel medieval ridicat de Iancu de Hunedoara pentru sotia sa, Elisabeta, a ramas intacta Casa "Iancu de Hunedoara", terminata de Matei Corvin in 1468. "Turnul Stefan", ridicat de Iancu de Hunedoara, in stil gotic, cu o inaltime de 40 m, a folosit multa vreme la supravegherea strategica a orasului si paza contra incendiilor. Dar si altele merita vazute: Localul Monetariei(construit intre 1734-1737) - azi sediul Muzeului Judetean Maramures; Turnul Macelarilor(inaltat in secolul al XV-lea) - legenda spune ca de acolo s-ar fi tras glontul care l-a ucis pe Pintea Viteazul; Vechiul Han al orasului: aici se desfasurau in trecut targurile baimarene, iar din 1870 este sediul Primariei. Astazi, functioneaza aici Judecatoria locala, Notariatul si Colegiul de Avocati.

In Baia Mare exista cateva repere de neocolit: Biserica Ortodoxa, pe structura unui vechi lacas de cult; Catedrala Adormirea Maicii Domnului(in estul orasului), ridicata in anii 1905-1911 si pictata de artistul Gheorghe Busuioc;Casa de Cultura, cu o sala de spectacole de 700 de locuri; Prefectura judetului Maramures, cea mai reprezentativa constructie moderna caci, pastrand linia traditionala, proiectantii au gasit totusi solutii originale, pe materiale noi - placi de andezit, beton, travertine, piatra cioplita, cupru; Hotelul Mara, in sudul orasului, pastreaza in metal motivul "fusului maramuresan", montat pe acoperis, ca un obelisc; Teatrul Dramatic, construit in 1967 este decorat cu o pretioasa fresca pictata de Nicolae Apostol. Impresioneaza in Baia Mare, dincolo de multitudinea formelor arhitecturale, vegetatia abundenta, explozia de culoare si parfum al florilor. Locul lor aparte este Expo Flora, in contextul unui important eveniment anual, "Sarbatoarea Castanelor". Prima editie s-a nascut in 1993 din ideea de a le oferi baimarenilor si musafirilor trei zile de distractie pe cinste: nu numai degustarea delicioaselor produse din castane, ci si multa muzica, folclor, sport, dans